Nu pot trăi fără iubire,
ca floarea smulsă mă usuc,
- de unde piere-a ei simțire,
las tron de aur - și mă duc.

Nu pot trăi fără cântare,
ca rândunica fără zbor,
- făr-a ei dulce înălțare
îmi pare că mă-nec și mor.

Nu pot trăi fără Cuvântul
Cel Dulce al lui Dumnezeu...
El e puterea și avântul
și mierea sufletului meu.

Nu pot trăi făr-al tăcerii
și-al rugăciunii sfânt popas,
în el trăiesc al învierii
și-al fericirii mele ceas.

Nu pot trăi fără iubiții
și dragii sufletului meu,
ei îmi rămân nedespărțiții
însoțitori spre Dumnezeu.

Nu pot trăi fără nici una
din astea veșnice comori,
cu ele, viața mea e una
și vecii noștri-s sărbători.